Gheorghe Zamfir – 1977

15 decembrie 2006
clic aici
 
 
 
 

La răscruce de vânturi, variantă românească

13 decembrie 2006

 

 

De?i nu sunt printre fanii lui T?riceanu, acum trebuie s? i dau dreptate n privin?a platformi?tilor controceni?ti.

 

Se vede treaba c? Stolojan are n comun cu liberalismul autentic tot attea pe ct avea tro?kismul cu br?tienii.

 

Dac? a?a nume au ?tiut ei s? pun? noului partid, PLD, s? amestece zona de centru pu?ind a stnga cu liberalismul, atunci e clar c? este vorba de ceva cu totul nou, de cotrocenism.

 

Nu ?tiu de ce nu i-au zis PCR ( Partidul Cotrocenist Romn ).

 

Acum, cel care a reu?it s? uneasc? nu foarte de mult aripile liberale ntr-un trup ( drept e c? trupul a nceput s? fie cam flea?c? de petrol tot timpul ) l-a dezmembrat , ?i cel mai r?u este c? f?rmi?area este produs? la nivel doctrinar, nu cum era nainte de reunirea liberal?, cnd m?car tr?geau to?i de acelea?i idei.

 

Urmeaz? trocurile, na-?i-o ?ie – d?-mi-o mie, bla-bla-uri, acupl?ri nefire?ti, perversiune politic?, toate pornind de la orgolii, interese de moment ?i, nu n ultimul rnd, lipsa unor principii ?i a ancorelor ideologice.

 

Este absolut clar, numele PLD ( Partidul Liberal Democrat ) a fost pus dintr-o singur? ra?iune : unirea cu PD-ul ?i c?l?rirea puterii ct mai mult timp.

 

Mul?i din PNL stau pe picior de plecare, cu degetul n sus, u?or nclinat spre PLD ( cnd se uit? T?riceanu se st? cu degetul mijlociu, cnd nu se uit?, cu indexul ) pentru a se remarca la timp de unde bate vntul.

 

Numai noi, plebea, la r?scruce de vnturi, ncerc?m s? ne recuper?m starea de a?teptare.

 


Republica Socialistă România

7 decembrie 2006
Mul?i din tineri nu ?tiu cu ce melodii a crescut genera?ia mea.
 Iat? aici un exemplu.
Asta era la televizor n fiecare zi, pe vremea cnd aveam 2 ore de program.
 
 

Adio, soluţie imorală, dar ce greu va fi fără tine

6 decembrie 2006

Dup? ce a fost cu popoul n 2 luntre mai mereu, partidul mediatic al lui Dan Voiculescu s-a hot?rt s? fie n opozitie , probabil spernd la o n?elegere cu PSD-ul ?i la revenirea n iatacurile puterii, unde mereu a fost o curtezan? mofturoas?, dar necesar?, pentru ceea ce putea oferi. 

Pe de alt? parte, Traian B?sescu a spus de mai multe ori de "solu?ia imoral?" PC, nca de pe vremea cnd PC-ul era PUR, a?a c? alian?a DA are acum ?ansa s? dovedeasc? ce poate face cu carul de moralitate r?sturnat ntre Boc ?i T?riceanu.

Oricum, de cnd cu Tuaregurile cump?rate pentru unele "parohii" bine v?zute  vezi aici  , pe post de ma?ini de promenad?  la calamit??i, ?i mai ales de cnd cu r?spunsurile obraznice ale lui Vasile Blaga , la ntreb?rile jurnali?tilor pe aceast? tem?, nu a?tept nimic bun.

Dac? are tupeul s? spun? : " p?i ce ma?ini erau mai bune ? Spune?i-mi dumneavoastr? ! ", ce se mai poate zice dect :

- Unele la aproape jum?tate de pre? erau mai bune, ma?ini dotate m?car cu cabestane, s? nu aib? oamenii nec?ji?i ?i militarii sarcina suplimentar? de a scoate ma?inile prefec?ilor din noroi.


Negânditorii de la Flămânzia

2 decembrie 2006
de Dan Crlea
 
    
 
De fiecare dat?, de Ziua Na?ional? a Romniei, v?d acela?i spectacol : armata sau / ?i prim?riile dau de mncare poporului ?i lumea se face de circ, se mbrnce?te, cozile la 2 sarmale sau un castronel de fasole se ntind pe sute de metri ?i la final, cum, inevitabil, unii nu mai apuc?, iese cte-un mic scandal, a?a, probabil, n amintirea pioas? a celor care ?i-au l?sat oasele pe fronturi, pentru realizarea Romniei unite.

Nu mai este vorba de s?r?cie aici, se vede clar c? majoritatea sunt oameni de medie, care stau n ni?te case, care au, de bine-de r?u ce pune pe mas?, e vorba de faptul c? demnitatea ne-a fost dizolvat? n timpul comunismului ?i pur ?i simplu nu ne-o mai putem recupera prea u?or, mai ales c? nici nu se face nimic n direc?ia asta.

n timp ce prezentatorii de la toate posturile de televiziune se chinuie s? m? ndoctrineze c? trebuie s? fiu mndru c? sunt romn, asist neputincios la spectacolul grotesc al gloatelor care se mping s? apuce un castron de fasole, de parc? mncarea aia le-ar ?ine pn? la Sfintele Pa?ti.

 De N ori auzi afirma?ia : e bun? fasolea a?a, domne, la cazan mare, ca la armat?.

Ct de bun? o fi, totu?i, nu cred c? ni?te cet??eni cu preten?ie de europeni ar trebui s? se comporte ca ni?te urangutani care au dat de carul cu banane r?sturnat n stil caracalian.

E vorba doar de ni?te reflexe formate pe vremea cnd tacmuri nsemna n primul rnd altceva dect serviciul de mas? care se a?eaz? n dreptul fiec?rui mesean, adida?ii nu erau deloc n concuren?? cu puma ?i miroseau a godac.

De Ziua Na?ional? reu?im s? ne facem de rs, ?i mai nimeni nu e deranjat de asta.

Pofta bun?, dar aten?ie, coloana vertebral? sus?ine ?i burta !

 

 


Sfinxul Iliescu şi babele lui

1 decembrie 2006
 
Nu mi-a venit sa cred cnd am v?zut, la o adunare a PSD, o b?bu?? care abia ?i tra picioarele, dar urla ca un dictator, cerndu-i t?tucului Iliescu s? candideze la congresul extraordinar al partidului, pentru func?ia de pre?edinte ) din nou.

 

Nu se mai satur? lumea de Iliescu reloaded, parc? nu ?i din cauza lui au fost frnate reformele, atta amar de vreme, de ni s-a tocit elanul posdecembrist, parc? nu el ne-a ncleiat mentalit??ile, de am r?mai la un stadiu de dezvoltare inferior, n ceea ce prive?te n?elegerea democra?iei ?i a resorturilor economiei de pia??.
 

 

Partea bun? e ca persoana avea peste 70 de ani, deci rasa asta e, totu?i, pe cale de dispari?ie. Nu pot oamenii de tipul ?sta mai mult ?i pace bun?. O fi vreo chestie care ?ine de psihanaliz? la mijloc, de vor unii s? aib? la Cotroceni aceea?i bufni?? spoit? cu albastru pe penele ro?ii din n?scare, acela?i t?tuc zmbitor, care s? dea senza?ia c? le rezolv? pe toate, dar, de fapt, s? nu fac? nimic.

 

Eticheta de s?rac ?i cinstit i-a adus o popularitate mai mare dect credeam printre categoriile de frustra?i, etichet? neadev?rat? n fond, fiindc? nu este cinstit cel care nchide ochii la toate mn?riile pe care le fac apropia?ii lui .

 

Iliescu se ascundea mereu n spatele unei demagogii evidente, dar, se pare, eficiente n rndul sulimii, din cnd n cnd ie?ea ?i nvrtea v?traiul ( a se vedea episodul n care a lansat vorba de larg? apreciere capitalism de cumetrie ) ?i la asta se reducea toat? ac?iunea lui n direc?ia anticorup?iei.

 

De parc? nu avea acces la servicii secrete , s? i pun? pe aia cu nasul pe urmele celor care f?ceau marile privatiz?ri, a celor care puneau pe picioare tot felul de ?menuri na?ionale, care pu?eau nc? de la nceput.
 
Iliescu ?tia c? puterea unui conduc?tor e pu?in mai mult dect suma puterii celor care l sus?in ?i, evident, Iliescu e mort dup? putere, este genul care vrea numai s? fie ?ef, n rest fie ce-o fi.

 

?i sigur s-ar ntoarce, dac? ar ?ti c? are ?anse, ?i din cavou ar veni, pentru un ultim discurs sfor?itor, n care s? spun? nimic.
 

MANIFEST IMPOTRIVA TENDINTELOR NEOICONOCLASTE

29 noiembrie 2006

MANIFEST IMPOTRIVA TENDINTELOR NEOICONOCLASTE

 

de Dan Crlea

Avansez  ideea c? partidele responsabile ar trebui sa ia atitudine in privinta problemei existentei icoanelor in scoli.
Desigur, pentru unii politicieni hiperpragmatici,
( a se citi "care calca pe cadavre ca sa reusesca sa ajunga si sa se mentina la putere" ) pare o problema periferica, sau nici macar o problema, dar este exact invers, fiindca putini cetateni ar ramane insensibili la demersuri care vizeaza apararea unui important pilon al identitatii neamului romanesc.
Macar din acest considerent, daca nu din spirit crestin autentic, ar trebui sa se coalizeze politicienii impotriva lucraturilor celor care se folosesc de sofisme cu pretentie de axiome ale spiritului democratic european, pentru a dilua identitatea neamului
nostru

Trebuie propusa  o formula prin care sa se ajunga la o solutie legala definitiva, sa se dea o definitie exhaustiva a  simbolurilor nationale, apoi sa se regaseasca si in plan legislativ starea de fapt pe care o stim cu totii, si anume ca simbolurile religioase ale majoritatii crestin-ortodoxe fac parte din ceea ce numim Identitatea Poporului Roman.

Se poate propune si un referendum, dar asta numai in ultima instanta, daca prea multe forte politice vor avea inconstienta de  a nega realitatea spirituala, culturala si afectiva a poporului nostru.
Atunci isi va spune norodul parerea, norodul cel bun de imbrobodit in campanii
electorale, cei numiti "prosti, dar multi", la care toti politicienii se ploconesc, o data la 4 ani, sa li se aplice o stampila.
Deja, in constiinta publica, s-a cimentat ideea ca la fiecare mare pelerinaj, si la Iasi, la Sfanta Parascheva , si la Icoana de
la Nicula, se calca pe picioare parlamentarii, pentru a intra " in cadru ", si nu e vorba de cadrul religios, desigur, ci de cadrul aparatului de filmat.

Sa se demonstreze, prin fapte, nu prin cruci facute la repezeala, pe la evenimentele cu deschidere mediatica importanta, ca aceasta idee este falsa si generalizatoare in mod nedrept pentru clasa politica romaneasca.

Poate, acum este momentul cel mai potrivit pentru asta, in zilele cand lupii nu se mai deghizeaza in miorite, ci in europeni perfecti, fiind, in fapt, niste apostoli ai relativismului absolut, niste distrugatori ai scarilor de valori si ai traditiilor, si, prin aceasta, cei mai antieuropeni cu putinta.

Sa faca dovada oamenii politici ca nu sunt, in majoritatea lor, niste
fatarnici care se fac frate cu oricine, pentru a trece orice punte si sa nu uite ca, pe acest pamant, religia s-a impletit cu invatatura in modul cel mai stralucitor si mai creator cu putinta, inca din vremuri stravechi.

Prin nume ca Dosoftei, Macarie Dascalul si multe altele, nume monahale intrate in legenda inca dinainte de a intra in istorie si prin sclipirile culturale pe care le poarta, viata religioasa nu a fost rupta de planul in care s-au format intelectual generatii si generatii de oameni.
 

In prag istoric, de intrare in Uniunea Europeana, e nevoie mai mult ca niciodata de o profunda constientizare a valorilor nationale, pentru a le intinde, in dar, intregi si nestricate, celor care le pretuiesc.

Uniunea Europeana nu inseamna desfiintarea particularitatilor nationale, nu inseamna un Turn Babel cu stele galbene pe cupola, ci un loc in care si valorile culturale sunt puse alaturi, asemeni celor materiale, intru dezvoltare comuna, fiecare particularitate culturala a unui popor avand potential de complementaritate fata de celelalte. Uniunea Europeana nu este un creuzet in care valorile sunt zdrobite, rezultnd un ceva greu de precizat, ci un organism adaptabil, care, la un moment dat, va avea distribuite pe suprafata sa chipurile celor care il populeaza.

Vad relatiile din cadrul Uniunii ca pe unele de tip cot la cot si umar la umar , nu ca pe relatii de subordonare neconditionata a unora cu o mai mica putere economica , fata de altii care dau tonul in toate.

Cei care mai simt romaneste sa faca interpelari  in Parlament, cu privire la problema existentei icoanelor in
scoli, adica in locurile in care prezentul este cu mai mult decat un picior in viitor.

Atrag atentia asupra faptului ca un atac, fie si mascat, la adresa
simbolurilor unui popor, inseamna o agresiune mai subtila si cu efecte mai adanci decat o agresiune armata, 
si trebuie tratata ca problema de singuranta nationala, intr-un cadru legal bine stabilit.

***********************

Cei care sunt de acord cu manifestul, sa il trimita la cat mai multe publicatii, televiziuni si la partidele politice importante.

Plus sa fie trimis prin acele liste de forwardare, cum se trimit unele materiale din cunostinta in cunostinta, pana se face card de adrese stiti despre ce e vorba, cu indicatia :

 

DACA ESTI ORTODOX, TRIMITE MAI DEPARTE !


Dan Voiculescu, sau conservarea ipocriziei

28 noiembrie 2006
 
Partidul lui Dan Voiculescu este tot mai lipsit de consisten??, paradoxal, cu ct cre?te n sondaje.

 

Un exemplu ar fi atitudinea fa?? de problematica existen?ei icoanelor n ?coli, ridicat? la rang de problem? de un om dubios, dup? cum afirm? unele surse din zona nv???mntului.

 

Deci Partidul Conservator ce valori dore?te s? conserve ?

 

Cele derivate din concursuriledifuzate pe Antena 1, n care cte-o pu?toaic? este pus? s? vorbeasc?  mai mult din mini ?i s? incite lumea la a-?i cheltui banii ?

 

Oricine a v?zut acele concursuri a n?eles destul de repede c? sunt ni?te bla-bla-uri realizate n a?a fel nct s? ai ?anse de c?tig aproape 0.

 

Conservatorismul lui Dan Voiculescu nu este nici m?car tangent la valorile pe care ar trebui s? le apere, este doar tributar n?ravurilor cu miros de vremuri apuse din punct de vedere istoric, dar vii n mentalitatea prea multor oameni cu putere n Romnia pre European?.

 

Deci, ntr-o problem? extrem de important?, din multe puncte de vedere, ?i axiologice, ?i care ?in de cea mai elementar? ra?iune practic? ( de?i, n cadrul acestui subiect ra?iunea practic? se calc? pe picioare ntru complementaritate cu ra?iunea pur? ) cum este problema simbolurilor religioase n care se reg?se?te credin?a marii majorit??i a popula?iei, nu este n stare imperiul voiculescian s? s? se implice de o natur? corespunz?toare numelui partidului pe care cu onor l sluje?te, dar prin tot felul de subiecte care nu se interfereaz? cu interesele na?iunii de la care se va cere voturi.

 

 

Dan Voiculescu nu este dect un m?runt sforar ?i un mbog??it de duzin?, fiindc?, dac? ar fi m?car un mare sforar, ar reliza ce subiect bun de agonisit capital electoral este cel care vizeaz? existen?a fireasc?, din N puncte de vedere, a icoanelor n locurile n care ?i cultiv? mintea ?i sufletul  copiii no?tri.

 

Asta, fiindc? poporul este credincios ?i ar aprecia o luare de pozi?ie cu aer vertical-cre?tin.

 

M?car din considerente pur seculare ar fi trebuit s? sar? ca un leu, dac? nu dintr-un ndemn interior pur, cu r?d?cini n partea neb?t?t?rit? a sufletului.
 
 
Grupul Tepe Romanesti este pentru p?strarea simbolurilor religioase n care se mbrac? sufletul poporului nostru, acolo unde le este locul, printre altele ?i n ?coli, sub ochii copiilor no?tri.

IMPORTANT ! Petitie pentru pastrarea icoanelor in scoli

26 noiembrie 2006

da?i copy ?i trimite?i la adresa

contact@cncd.org.ro

urmatoarea solicitare :

   
 

Prin prezenta va comunic protestul meu ferm fata de Decizia Consiliului National pentru combaterea discriminarii datata 21.11.2006, ca raspuns la petitia inaintata de numitul Moise Emil, decizie prin care se recomanda Ministerului Educatiei si Cercetarii elaborarea si implementarea unei norme interne prin care sa fie eliminate icoanele si simbolurile religioase din scolile publice, cu exceptia orelor de religie.
Avand in vedere Constitutia Romaniei ; Declaratia Universala a Drepturilor Omului; Pactul international referitor la drepturile economice, sociale si culturale, adoptat si deschis semnarii, ratificarii si adeziunii de Adunarea Generala, prin rezolutia 2200 A(XXI) din 16 decembrie 1966, intrat in vigoare la data de 3 ianuarie 1976; Pactul international referitor la drepturile civile si politice, adoptat si deschis semnarii, ratificarii si adeziunii de Adunarea Generala, prin rezolutia 2200 A(XXI) din 16 decembrie 1966, intrat in vigoare la data de 3 ianuarie 1976; Declaratia privind drepturile persoanelor apartinand minoritatilor nationale sau etnice, religioase sau lingvistice, adoptata de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite prin rezolutia 47135 la a 47-a sesiune, 18 decembrie 1992; Declaratia privind eliminarea tuturor formelor de intoleranta si de discriminare din motive de religie sau de convingere, adoptata de Adunarea Generala a Natiunilor Unite, 25 noiembrie 1981, rezolutia 36/55; Conventia europeana pentru protectia drepturilor omului si a libertatilor fundamentale,
Consider aceasta decizie defaimatoare si discriminatoare la adresa tuturor comunitatilor religioase si a majoritatii crestine a poporului roman, din care fac si eu parte.
Legislatia si practica din tarile membre ale Uniunii Europene, ca si legislatia si practica Uniunii Europene nu interzic prezenta simbolurilor religioase in public. De asemenea nu exista o lege care sa interzica prezenta simbolurilor religioase in spatiul public nici in Romania.
In Europa problema libertatii religioase si a prezentei simbolurilor religioase in spatiul public nu este ingradita, fiind lasata la latitudinea comunitatilor locale.
Mai mult, exista exemple europene recente care sustin prezenta simbolurilor religioase in spatiul public, asa cum rezulta din petitia scrisoarea deschisa initiata de Coalitia pentru respectarea sentimentului religios si disponibila la www.civicmedia.ro , petitie la care ader.
 
Va solicit, in consecinta:
* aducerea la cunostinta opiniei publice, de urgenta, prin intermediul paginii web a CNCD, a componentei comisiei care a analizat petitia numitului Moise Emil, precum si a modului in care si-a exercitat votul in acest caz fiecare dintre membrii Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii
* argumentele folosite
* revizuirea Deciziei, in sensul pastrarii simbolurilor religioase in scolile publice, conform normelor europene si internationale unanim acceptate

  semn?tura ?i adresa

*******************************************************************
Grupul TEPE ROMANESTI este pentru pastrarea icoanelor in scoli si recomanda articolul teologului si matematicianului Florin Cargiu aici www.teperomanesti.ro
 

Tudor Negoescu: Cocorii de hîrtie ai plictisului

24 noiembrie 2006

Critic? literar? de Valeria Manta Taicutu

Tudor Negoescu: Cocorii de hrtie ai plictisului

Volumul Premian?ii rat?rii l a?az? pe Tudor Negoescu printre elegiacii contemporani nc? sedu?i de metafor? ?i de un gust sim?it ca desuet al dep??irii fenomenalului, de?i s-a anun?at falimentul metafizicii (P?s?ri f?r? ntoarcere).
Limbajul este dezinhibat ?i vioi, fragmentele din poeme consacrate se integreaz? firesc n mesajul conceput de acest scriitor care m?rturise?te: Din or?-n or?, m? mai face mama / nc? o dat? oltean, de?i clamarea identit??ii ?i a apartenen?ei nu reprezint? dect criza spa?io-temporal? a contemporanului convins de relativitatea punctelor de reper: Dar eu / nu snt din lumea asta / Degeaba m?tur cu sufletul meu / hipertrofiat / marmura murdar? a s?lii de a?teptare (Pe marmura murdar? a s?lii).
Tudor Negoescu caut? coresponden?e ntre elementele lumii fenomenale ?i procesele sale psihice, din interferen?a lor spernd s? rezulte clarificarea ?i certitudinea. Numai c? amestecul se dovede?te nociv, nu mai poate fi vorba de o asumare ?i de o n?elegere a statutului ontic, ci doar de derapaj ?i c?dere n neant. Concretizarea abstractului, a inefabilului, devine modalitate de exprimare a crizei existen?iale: pielea sngernd? a sufletului, melcii b?lo?i ai tuturor cuvintelor de dragoste pe care / nu ?i le-am ?optit niciodat? pot alc?tui un poem spa?ial, deci un mesaj care poate fi vizualizat, dar pe a c?rui decodare la nivelul receptorului nu se mai pariaz?.
Aparent, emi??torul / poetul ?i posibilul s?u receptor (cititorul) au acela?i referent, mai ales c? limbajul este adus la zi ?i nc?rcat de cli?ee comerciale ori preluate din stilul jurnalistic, ca ?i de termeni din noul vocabular activ al romnilor de pretutindeni (dac? ar fi s? ne referim, de exemplu, la: kamikaze , telenovel?, airbag , impact etc): Sunt un kamikaze cu fa?a tatuat? / de lacrimile obscene ale spaimei [...] / Publicul isterizat mi-a?teapt? / telenovela m?rturisirii p?catelor / multiplele fracturi craniene / caldarmul fiind Judecata mea / de Apoi (Acrobat n c?dere). Sentimentul c?derii n gol dup? absolvirea magna cum laudae a ?colii superioare a marilor rat?ri este tipic pentru poetul care, tr?ind acut fiecare metru de abis, stabile?te profilul moral al unei noi elite, cea a rata?ilor. Termenul este resemantizat, ratat ?i premiant la ?coala rat?rii este, n primul rnd, cel care nu mai poate iubi (Marea sngelui meu dornic de tine / cndva nvolburat? ?i rebel? / e acum o ap? st?tut? / mai resemnat? dect moartea Revolta amintirii c? te-am iubit) ?i care, departe de a suferi pentru ncremenirea n nchisoarea carnii, regret? tocmai ceea ce-l scotea din camuflarea n culori ?terse.
Adrisantul (v. Caragiale) r?mnnd necunoscut, poetul modern imagineaz? un alter-ego capabil s? deseneze cercuri perfecte printr-un iluzoriu tunel oranj ce leag? realitatea gesturilor periferice (ca un melc te prelingeai pe burta / albastr? a cerului / holbndu-te la lumea / de dincolo) de o realitate a sinesteziilor elaborate: Visai la gr?dini suspendate pe / spin?ri moi de mosc ?i vanilie / pe pntece tari de fecioare (Prin gr?dini suspendate). Emisarul t?cut al z?pezii dobnde?te prin mu?enie ?i retragere n sine capacit??i de cunoa?tere extrasenzorial?, putnd, pe de o parte, g?si un n?eles simbolic n ceea ce exist? independent de voin?a lui, iar, pe de alt? parte, putnd s?-?i reorganizeze propriul univers n func?ie de cel existent n afar?: Ca-ntr-un glob de cristal, cerule, / n ochiul t?u mi privesc viitorul! / Iat? p?ianjenul singur?t??ii / ?esndu-mi un hamac odihnitor / de ntuneric, / o jungl? de spaime ntinzndu-?i, / perfid?, lianele, / doar buzele Canibalului plesc?ind / de satisfac?ie: / / Ca s? fug din visul lui, s?-mi piard? / urmele pa?ilor, / m?-mpr??tiasem n vaporoase / dilu?ii de cuvinte. / Pe la col?uri de strad?, de poman? / m? d?deam cer?etorilor de lumin?, / de sufletul mor?ilor (Emisarul t?cut al z?pezii).Premiant la ?coala rat?rii este ?i omul cu masca de lacrimi, fiul risipitor al luminii, cel care ascunde nd?r?tul m??tii o scrb? profund? ?i nceputul dezumaniz?rii: Era omul cu masca de lacrimi, / premiantul de la ?coala rat?rii, / era fiul risipitor al iluziei, / scrbit de perfec?iunea luminii, / ?innd mor?i? s-o profaneze, / sngele lui o luase razna, / mpro?cnd spectatorii din primele / rnduri / cu resturi putrede de ficat. / Un nger f?r? snge, f?r? creier, / un fiu risipitor ntors din moarte / pe toboganul unei / perfuzii (Salonul 414).
Lipsa de coeren?? ?i de sens a existen?ei (Luni e joi, iar joi e duminic?) pune ritmul cotidian sub semnul unei degringolade spre haos (Pndit? de pericolul neantiz?rii via?a mea netr?it? / se ascunde vnat h?ituit / n cotloanele textului (n cotloanele textului), scrisul nemaifiind un mod de eliberare, ci mai mult un gest sinuciga?: Dar nici acolo nu e / n siguran??: / o min? antipersonal? poate fi / oricnd confundat? cu o / metafor? revelatoare (n cotloanele textului).
St?ri psihice precum triste?ea, singur?tatea etc sunt vizualizate ?i transformate n spa?ii exterioare: Ca-ntr-o sp?lare perfect? de bani / ?i pierde urma via?a mea / prin conturile secrete ale singur?t??ii / prin g?rile ei pustii snt bagajul / de mn? r?t?cit de Tine / acum patruzeci de ani (Fericit e orbul).
Tentativa candidatului la premiile rat?rii de a sc?pa din ambuscada realului este pus? n pericol de balastul livresc al cli?eelor mo?tenite. Plata ?i schimbul n natur?, specifice unei societ??i (nc?) primitiv-consumeriste, se desf??oar? faustian: Doar paznicul meu personal / ilustrul erou necunoscut, m? am?ge?te: /


despre Pr. Ghelasie Gheorghe ( pasaj )

23 noiembrie 2006
Pasaj dintr-un articol scris n memoria P?rintelui Ghelasie de c?tre reputatul filosof Virgil Ciomo?:

Cnd am deschis primele c?r?ulii ale P?rintelui Ghelasie nu m? a?teptam, bun?oar?, s? g?sesc n ele nici "deduc?ia transcendental? a categoriilor" din Critica ra?iunii pure a lui Kant ?i nici "sinteza n act a formei ?i materiei" din Metafizica lui Aristotel. ?i, totu?i, spre marea mea supriz?, le-am reg?sit (cu "oarecare" perplexitate) pe amndou? acestea expuse n mod liber (nu mai pu?in deta?at) pentru c? pe deplin asumate ?i, n consecin??, proferate ca ni?te principii "inconturnabile" ale teologiei cre?tine dintotdeauna. Era ca ?i cum tot ceea ce a precedat ?i a succedat din punct de vedere filosofic evenimentului hristic – ncepnd cu ntruparea ?i sfr?ind cu Ispasul – nu putea fi situat dect n aceast? perspectiv?, "ultim?".
Faptul c? persoana uman? nu este reductibil? la facultatea ei de cunoa?tere – con?tiin?a nu este intelectul, a?a cum s-a crezut pn? la Kant, ?i nici efectul unei simple "compuneri" a acestuia cu sensibilitatea – sau c?, mai mult, unitatea ei nu relev? nici de "amestecul" unui suflet "celest" ?i a unui trup "terestru" – fiin?a uman? are un chip al ei universal : hos katholou, ne avertizase deja Aristotel, unul n raport cu care orice dualitate existen?ial? are o natur? derivat? -, toate astea nu sunt ni?te "idei" de ici de colo. Dimpotriv?. Consecin?a nea?teptat? a acesteia din urm? (marea descoperire a Stagiritului, complet ignorat? pn? n vremurile cre?tine ?i chiar dup? ele), este c? omul "universal" nu poate fi doar un spectru dezincarnat : el se mntuie n trup, odat? cu trupul nsu?i. ?i asta pentru c? Subiectul (?i nu doar sufletul) -unitatea transcendental? a con?tiin?ei sale, ar spune Kant – este anterioar? separ?rii (prin p?cat ?i apoi moarte) dintre suflet ?i trup. (Fenomenologia posthusserlian? a ajuns abia de curnd la problematica filosofic? a chipului – definit ca unitate abisal?, indeterminabil? a omului -, ?i anume, prin contribu?iile lui Levinas.)
Dar ?i invers, dac? este s? exprim?m, totu?i, unitatea fiin?ei umane printr-o "sintez?" a contrariilor, atunci ar trebui s-o determin?m mai degrab? ca o frontier? comun? f?r? de dimensiune (?i, prin urmare, f?r? distan??), ca un "hotar" adic? – a?a cum i pl?cea s? spun? adesea P?rintelui Ghelasie (n buna tradi?ie a lui Grigorie de Nyssa sau a lui Maxim M?rturisitorul, de altfel) -, unul situat undeva ntre contrariile nsele.
Desigur c? a defini omul ca un fel de limit? "ntrupat?", ca o "interfa??" dintre interior – fie el inteligibil – ?i exterior – fie el sensibil – are grele consecin?e asupra limbajului teologic (adesea marcat de un platonism sui generis abia mascat). C?ci, astfel definit, omul spiritual – culme ?i, implicit, hotar al crea?iei divine – nu-?i mai poate revendica "interioritatea" sa n raport cu lumea – de vreme ce el este tocmai limita (hotarul) lumii, situat "dincolo" ?i "dincoace" de ea (ca ?i de ades frecventatele cupluri tematice "suflet-trup", "intelect-sensibilitate" etc.) – ci doar "fa??" cu "exterioritatea" transcendent? a Creatorului s?u.
n opinia P?rintelui Ghelasie, "angelismul" unor atitudini pretins "spirituale" n-are nimic de-a face cu Spiritul autentic (mereu ntrupat ?i, deci, liturgic) al cre?tinismului. Pneumatologia – definit?, la rndu-i, ca fenomenologie a Spiritului (precum la Hegel) – se mpline?te prin trupul mistic al lui Hristos ?i tocmai n acest punct, insist? din nou P?rintele Ghelasie, trebuie s? ne apropiem dar ?i s? ne desp?r?im de protestantism. Duhul nsu?i ni se reveleaz? mereu n Pa?te ?i, ca atare, n trecerea la sau, mai bine, n limit?. A?a cum Iisus Hristos este Chip al Tat?lui ?i, n acela?i timp, "locul" (singurul) de ntlnire (?i totodat? de "pasaj" – pesah) dintre uman ?i divin, tot a?a ?i icoana (cea autentic?, evident) – chip "nchipuit" poate s? devin? locul (f?r? de dimensiune, "inter-fa?a") unei asemenea miraculoase ntlniri.

http://www.agonia.ro/index.php/press/216375/index.html
 

despre problematica existenţei icoanelor în şcoli

23 noiembrie 2006

 

articol de Florin Caragiu, teolog  

 Ini?iativa pentru scoaterea simbolurilor religioase din scoli mi pare o regretabil? reac?ie ?i manifestare de intoleran??, lipsit? de responsabilitate civic?, mpotriva identit??ii cultural-religioase asumate de c?tre cei mai mul?i dintre romni.
Oare s-ar putea cere scoaterea steagului sau nsemnelor na?ionale din institu?iile publice pe motiv c? lezeaz? minorit??ile?
Oare am putea cere retragerea oric?ror insemne romanesti, sau a studiului culturii romne pe motiv c? lezeaza minorit??ile?
Este o fals? problem? ce exprim? o neputin?? de a percepe echilibrul dintre aspectul social- comunitar ?i cel individual, prin insinuarea unui antagonism sau lupte de clas?.
Atata vreme cat simbolurile religioase nu au nimic ofensiv, in sensul incitarii la discriminare , ci reprezinta ethosul unei comunitati sau al unui neam luat n majoritatea sa ?i n continuitatea sa istoric?, valorile cu care particip? la dialogul intercultural ajut? chiar la echilibrul respectivei comunit??i, la respectarea dreptului minorit??ilor.
Un autentic dialog al valorilor nu se poate stabili n afara afirm?rii publice, deschise spre comunicare, a ethosului comunitar. Aceasta nu nseamn? defel lezarea libert??ii de alegere individual?, ci constituie o pecete sau o amprent? legitim? a cadrului mai larg comunitar n care se desf??oar? acest dialog, cadru permeabil libert??ii individuale de expresie.
 Teologia, religia, arta religioas? nu pot fi expulzate pur ?i simplu de dragul unor ambi?ii individuale din cultura ?i identitatea neamului romnesc, ci o reprezint? n cel mai adnc sens.
Pierderea de c?tre un neam a con?tiin?ei propriei identit??i rememorate prin simbolurile religioase este cea care de regul? duce la crize identitare, conflicte ?i tulburari f?r? sfr?it.
Fara icoan?, f?r? de simboluri religioase, vom avea ca reper vizibil, pe undeva, nimicul, vidul, i. e. zidul gol, semn al sfasietoarei lipse de comunicare. Icoana ?i crucea sunt n viziunea cre?tin? chipuri universale ale umanului transfigurat ?i nu au nici o conota?ie restrictiv-discriminatorie. Cei care au alte op?iuni pot alege s? le manifeste f?r? a se sim?i ataca?i n fondul lor, respectnd totodat? op?iunea comunit??ii ?i raportndu-se nu tabuizant, intolerant, ci dialogal la ea.
Dreptul majoritatii nu poate fi calcat in picioare, mai ales ca este vorba despre o afirmare a identitatii si valorilor unui neam, prin care ne deschidem spre comunicarea cu toate celelalte valori, si nu despre o ingradire.
Drepturile minorit??ilor nu includ desfiintarea si exprimarea publica ethosului comunitar al majoritatii. Simbolurile crestine precum crucea si icoana, nu incita in nici un fel la discriminarea minoritatilor , ci invita in cel mai inalt sens la iubire, dialog, respect fata de omul creat dupa chipul lui Dumnezeu, fata de darul inalienabil al alegerii libere dat oricarui om. Retragerea simbolurilor religioase este, dimpotriva, o discriminare a majorit??ii si o lezare a dreptului de afirmare a identit??ii acestui neam. Sper ntr-o atitudine responsabil? din partea autorit??ilor care ne reprezint?.

Becali, sau …noul sistem de referinţă al multor români

21 noiembrie 2006
 
 
V?d ca Gigi Becali a ajuns un fel de Brad Pitt al politicii romne?ti, nu po?i s? mai faci un pas, c? se vorbe?te de el. Unii l consider? mesia de Pipera , al?ii ?epe?-oierul, ce mai, unii chiar au nceput s?-l ia n serios.
Se uit? sau nu se iau n seam? balansurile sale doctrinare, ba cocheta cu legionarii, ba a tras concluzia c? americanii pun um?rul la alegerile din Romnia,ce mai, pe om l bate vntul.
Conduita lui poltic? este dup? chipul ?i asem?narea preg?tirii lui intelectuale.
 
Ce e mai r?u, e c? a fost uitat anul n care au ajuns n turul 2 de scrutin Iliescu ?i Vadim.
Credeam c? atunci a n?eles toat? lumea c? n politic?, alegi mereu varianta cea mai pu?in rea, pentru c? sfin?ii ?i oamenii de nalt? ?inut? moral? nu se bag? n a?a ceva.
Atunci, marii intelectuali ai Romniei, cei care ani de zile l comb?tuser? pe "T?tuca", l-au votat, c? n-au avut ce face.
 
Oare de ce au unii impresia va veni vreodat? un pre?edinte care le va da de toate, va face dreptate, ?i toate vor merge brusc precum n Germania?
Infantilism politic ? A?a e "osul romnesc"? Os f?r? …coloan? vertebral? ?
 
 
http://teperomanesti.myforum.ro/
 
 
 

Codruţ Şereş şi dezvăluirile lu’ PEŞTE

19 noiembrie 2006
Vai de mine, oameni buni, cta mai dezv?luirea a facut ministrul ?ere? !!! A primit telefoane prin care se ncerca influen?area unor decizii, spre profitul unor firme.
?i toat? presa e ?ocat? !!! Extraordinar ! Cine ?i-ar fi imaginat c? n ?ara noastr? se petrec asemenea fapte ?
Acum i se cer nume . Siiiiigur c? da …( cum era o vorb? ntr-o reclam? ).
Le va da imediat. De parc? nu ar fi imediat dat n judecat? ?i pus n situa?ia s? probeze.
 
Personal,  mi se pare un jalnic balon de s?pun toat? chestiunea asta, o manevr? de 2 lei vechi, prin care se ncearc? s? se arate ce oameni deosebi?i are Partidul Conservator .
 
De parc?, dac? ar fi vrut ntr-adev?r domnul ?ere? s? ?i rezolve ceva cu aceast? chestiune, nu se putea adresa SRI-ului, s? se strng? toate probele necesare, cu nregistr?ri ?i tot tacmul, iar apoi, cnd erau adunate datele, ie?ea ?i spunea, nu a?a, aruncnd practic NC? un bla-bla de dezb?tut pe la televiziuni vreo cteva zile.
 
Ce s? spun…a s?rit ca din baie, s? nu spun "precum cucul din izmene" ?i a spus NIMIC.
C? sunt corup?tori n toate p?r?ile. FS !!!
Asta o ?tie ?i nepoat?-mea de 14 ani. Altceva ? Circ en-gros ?i pine mai de var?, a?a…
 

Vasile Blaga ( “TUAREGUL” )

18 noiembrie 2006

Cu un mare tupeu, Vasile Blaga le cerea jurnali?tilor, cnd ace?tia l cam ncol?iser? pe tema automobilelor de lux, marca TUAREG, cu care prefec?ii vor trebui s? mearg? prin teritoriu, n caz de calamit??i, solu?ii mai ieftine.

P?i m? tem c? aproape orice solu?ie e mai bun? dect ni?te ma?ini de lux, cum au domnii fotbali?ti ( care m?car au pe banii lor ), ma?ini pe care nici nu ?i vine s? le sco?i din garaj, Doamne fere?te s? nu le zgrii, ?i care, pe deasupra, nu sunt ma?ini pentru interveni?ii n caz de calamit??i, neavnd nici m?car cabestane.

 

Parc? ?i vad imagini cu tractoare , c?ru?e ?i tab-uri tr?gnd din noroi superbele ma?ini, ?i pe domnii prefec?i explicnd c? se face tot ce e omene?te posibil pentru remedierea problemelor, dar c? atta se poate, c? nu te pui cu natura, c? s-a schimbat clima ?i asta nu e vina noastr?, dar, desigur, adaug eu, nici a americanilor, care, de?i arunc? n atmosfer? cele mai multe substan?e care distrug stratul de ozon , nu au binevoit s? semneze tratatul interna?ional cu privire la luarea de m?suri pe aceat? tem?.

Sigur, niciunul nu va spune c? erau mai potrivite ni?te ma?ini mai ieftine ?i cu adev?rat preg?tite pentru vremuri grele, dar, evident, nu la fel  de ar?toase, nu " aspiratoare " de femei, cum spun pu?tanii de bani gata.
 
 
 

 

 

 


BECALIADA furtului recompensat

15 noiembrie 2006
n Ferentari , circotec? marca Becali. Ocupat s?-?i fac? propagand? electoral? cu orice pre?, Becali nu ?i-a pus problema c? prin pl?tirea datoriilor c?tre RENEL ale rromilor ( ?i romnilor ) care de ani de zile fur? curent, administreaz? o felgm? pe obrazul fiec?rui cet??ean onest , care ?i pl?te?te tot ce consum?.

 

Cu astfel de acte iresponsabile, s? nu ne mir?m dac? nu peste mult timp, n toate mahalalele ??rii, vor izbucni revolte ale prostimii r?u-platnice ?i ho?omane, care dup? ce fur?, indirect, din buzunarul tuturor, se apuc? de incendieri ?i vandalisme, cnd autorit??ile ncearca s? o aduc? la ordine.

Becali , nainte de a fi un tip ne?colit, c?ruia i s-a urcat la cap, cum spune romnul, ?i care are impresia c? a fi pre?edinte e totuna cu a face circ pe la emisiunile ndoielnice de televiziune, este un om care, cu ocazia Opera?iunii Ferentari a demonstrat c? nu are nici cea mai mic? f?rm? de discern?mnt, pl?tind datoriile unor in?i care se consider? cet??eni romni numai cnd e vorba s? primeasc? ceva, nu ?i cnd e cazul s? contribuie la bugetul statului.

Conform reflexului Pavlovian, la care, probabil, r?spund ace?ti indivizi, hahalerele Romniei vor asocia furtul, vandalismele ( incendierile ?i atacarea ma?inilor de pompieri ) cu premiile b?ne?ti, deci, vor avea tendin?a de a repeta actele care au generat gesturile de bun?voin?? publicitar? pe care le-am v?zut cu to?ii.

 

Oare dac? distinsul domn Becali ar fi fost ac?ionar majoritar la RENEL, ar mai fi pl?tit datoriile celor care fur? curent ?

 

Pentru acest act de mil? demogogic? televizat?, George Becali ar trebui s? piard? voturile tuturor oamenilor care strng cureaua pentru ca s? fie n legalitate ?i care, slav? Domnului, sunt majoritari.
 

 

 

 

 


MIRCEA BADEA versus Zoso, sau infantilismul unei vedete

12 noiembrie 2006
 
Ct de copchil la minte trebuie s? fii ca s? ncepi s?-l comba?i pe unu care a spus nu ?tiu ce de tine PE UN BLOG  , la un post de televiziune cu acoperire na?ionala, ?i cnd se presupune c? ?tii ce e aia comunicare n spa?iile publice, dupa ani de zile de prestat pe cmpiile pixeliene ???

Ba?ca faptul c? omul respectiv nici nu a spus nu ?tiu ce chestiuni de angajament, s? zici c? trebuie s?-?i aperi pozi?ia .

Jigniri simpliste ?i att.

R?spuns corect : ct Mircea Badea , oameni buni, care folose?te minute bune dintr-o emisiune ca s? ne explice ct de lipsit de suflet a fost unu Zoso cu el, cum i-a r?nit sentimentele.

Pur ?i simplu, dac? erai mai slab de nger, f?ceai varz?-muci 7 batiste auzind ce oameni r?i sunt pe lumea asta .

Deci, Mircea Badea nu numai c? nu a naintat n direc?ia maturiz?rii afective, ba chiar a r?mas la momentul ?pagatului pe scaune, doar scaunele au c?p?tat hain? simbolic?, datul n stamb? a r?mas la fel de ntrist?tor sau de amuzant, depinde cum prive?ti lucrurile ?i ce expectan?e ai.

S? fii o vedet?, sau, m? rog, un personaj public, ?tiut de o ?ar? ntreag? ?i s? consumi din spa?iul unei emisiuni tv ca s? te cer?i cu un tip care a zis nu ?tiu ce de tine PE UN BLOG, mi se pare aproape culmea fraierismului, act demn de un pu?tan flau?at, care nu prea are ce face.

nvins de mafia politico-economic?, atunci cnd s-a aruncat mult mai sus dect era cazul, n  ncercarea de a trece de la nimic la produc?ie, acum face o munc? pentru care ceva talent are, dar, pentru Dumnezeu, nu ?i maturitate.

 

Am impresia c? Mircea Badea este un etern copil, copilul teribil al mass-mediei romne?ti, mereu cu 2 pa?i napoi n privin?a comportamentului, prin compara?ie cu cei de vrsta lui, mereu cu un crac n adolescen??, n infantilitate prelungit?, ntr-un ?pagat care ?i-a pierdut sensurile.

( material cu referire la conflictul Mircea Badea- Zoso www.zoso.ro )

 


Tariceanu vs ” traian boc “

12 noiembrie 2006
Domnul T?riceanu  a nceput s? bat? n retragere n problema liberalilor elimina?i ca pe o m?sea stricat?.
 
 Nu este exclus ca n cel mai scurt timp, protectorul lui, JR-ul dmbovi?ean Dinu Patriciu s? l zvrle din bra?e, fiindc? se pare c? principiile domniei sale au tot attea n comun cu politica, pe ct are domnul Scul? cu madam  Prefectur?.

Oricum, ?i n cazul revenirii n partid a celor care au speriat PNL-ul, ?i n cazul p?str?rii situa?iei de fa??, tot domnul Traian Boc   are de c?tigat, dac? e s? folosesc ?i eu formula Anc?i Boagiu, care a sc?pat acest porumbel de pomin?, porumbel cu aspect de vrcolac atins de bulimie .

Mai mult ca sigur, dup? 1 ianuarie vom avea alegeri anticipate , se va  mplini visul de aur al pre?edintelui B?sescu, ?i vom fi uni?i n cuget ?i sim?iri, mai mult ca niciodat? din 89 ncoace, cu un PSD care se autodevoreaz?, cu un PNL cr?c?nat ntre Cotroceni ?i Petrom, cu un PD care ncepe s? arate ca un lupt?tor de sumo , pus pe trnte, cu minile nfipte n chilo?ii adversarilor, adic? ai tuturor.


Despre libertatea de comunicare pe bloguri

12 noiembrie 2006
Cu privire la problematica libertatilor de exprimare pe bloguri, spun urmatoarele :
 
prin natura libertatilor oferite de sistemul blogurilor, nu pot fi ingraditi cei care isi scriu parerile, mai mult decat sunt, atat implicit prin legile statului, cat si explicit, prin regulile care sunt (sau ar trebui ) parcurse la crearea unui nou blog.
Daca nu se spun pornografii, si alte chestiuni care contravin legislatiei in vigoare, deocamdata asta e.
Practic, intr-o societate democratica, este foarte greu, daca nu imposibil, sa faci in asa fel incat sa ai control in ceea ce priveste continutul materialelor postate pe bloguri.
Poate doar daca aceste bloguri ar fi facute numai cu prezentarea datelor reale de identitate, dar la cine ?
Carei institutii i s-ar putea preda aceasta responsabilitate.  ?
Si cum ar arata legea in baza careia s-ar putea face asta ?
Nici nu vreau sa ma gandesc la asta.
Sigur, nici mie nu mi-ar placea sa inceapa unii sa scrie
( evident, daca mi-ar sti numele : " cutarescu e homosexual " ).
Presupun ca in cazuri grave de calomnie , se poate face o mica cercetare cu privire la ip, dar daca calomniatorul scrie de la net cafeuri ce te faci ???
Tot la problema crearii blogurilor ajungi, si deci nicaieri, de vreme ca sunt firme internationale care asigura servicii de bloging.
Deci…sa ne rugam sa creasca nitel constiinta civica, pentru ca sa aiba lumea mai mult bun simt si imaginea noastra sa fie in siguranta sau/si sa contribuim nitel la asta si noi .
 

lege respectată = societate civilizată

9 noiembrie 2006

O societate civilizat? nseamn?, printre altele, o societatea n care legea e respectat?, n care dreptatea se face pe cale legal?, nu cu ghioaga personal?, ci cu ajutorul avoca?ilor.

 

?i  NIMENI nu ?i-ar pune n?dejdea solu?ion?rii problemelor legale n ni?te avoca?i slab preg?ti?i.

 

 

www.RomanianLawOffice.com

 


Libertatea presei …

9 noiembrie 2006
Libertatea presei …Da…Subiect bun de adormit copiii.  Dar ce e aia "independen?a presei " ? Absen?a unui cadru institu?ional al cenzurii, cum era pe vremea comuni?tilor ? Att ? Poate fi un jurnalist cu adev?rat independent, n sensul urm?ririi flerului n cercetarea oric?ror subiecte ?
Este clar ca fiecare jurnalist merge pe subiectul impus de ?eful lui, care la rndul lui are, a?i ghicit, alt ?ef ?i pn? la urm? se ajunge la interesele patronului ?i punct.
A? vrea s?-l v?d pe marele cerber Marius Tuc?, lund la puricat activitatea  lui Voiculescu. .
Pu?ini ?i mai amintesc un episod petrecut imediat dup? revolu?ie, cnd Voiculescu, ntr-un interviu luat de un jurnalist str?in, a declarat cu tupeu, plin de mndrie securistic? dar cel pu?in la fel de dens? precum cea proletar?, c? el a fost "creierul" opera?iunilor economice desf??urate de firma Dun?rea.
Ia s?-l v?d pe domnul Tuc?, cel care, atunci cnd este invitat la stirile Antenei 1, ca s? fac? reclam? la Jurnalul Na?ional, are o placere absolut sadic? s? continue discursul, dup? cteva ncerc?ri ale prezentatoarei de a-l opri, cu explica?ia c?, totu?i, se afl? la ?tiri.
Este vizibil? satisfac?ia pe care o are, ar?tnd c? el vorbe?te ct vrea.
 
Libertatea presei poate exista numai n cadrul stabilit de patron, este libertatea cinelui cu un lan? ceva mai lung dect se obi?nuie?te n sistemele dictatoriale, fiecare jurnalist fiind legat prin fire nev?zute de un anumit cerc de interese.
Controlul presei care se face ntr-o dictatur? este direct, din topor , iar presa din societatea democratic? este dirijat? prin metode mult mai subtile, cu mai multe m??ti pentru a salva aparen?ele.
 
 
 

Liviu Turcu- cavalerul dreptatii

7 noiembrie 2006
Dup? at?ia ani de la revolu?ie, ia?? oameni buni c? fostul securist fugar Liviu Turcu , nu mai poate de grija Romniei, nu mai pune gean? pe gean? e sup?rare c? nu avem o via?? politic? f?r? fo?tii colegi ai domniei sale, cu care, pn? nu demult, ne c?l?rea spre o societate " multilateral dezvoltat?".

Ct de lipsit de bun sim? trebuie s? fii, ca s? apari precum o fecioar? neprihanit?, dup? ce ai supt la ??a darnic? a Unchiului Sam, ?i s? agi?i steagul moralit??ii ?i al eticii, exact pe sub ochii celor CU CARE ai c?l?rit oamenii care nu aveam acces la shopuri, la plimb?ri n str?in?tate, ?i nici la lucruri mult mai p?mntene, cum ar fi hrtia igienic? ?i c?ldura n case ?

 

Fugit n 1989, cnd mai erau cteva luni pn? la revolu?ia spontan? de care numai noi, am?r??tenii, nu ?tiam, acest domn pozeaz? acum n desc?lec?torul de pe calul alb, n cavalerul f?r? pat?, gata s? spun? tot ce a strns n desag?, nu este exclus, pn? la momentul cnd va ob?ine ceva interesant, n schimbul Omertei.

 

Iat?, asist?m la nc? o repriz? din sportul nostru na?ional : CIRCUL, sport la care, dac? mergem n acest ritm, i vom bate la popone?ul gol ?i ro?u pe dragii no?tri prieteni chinezi.

 

 


BECALi ??? ( cateva pareri )

4 noiembrie 2006
Este Becali capabil sa conduca Romania, dupa cum se iluzioneaza domnia sa?
Ma tem ca, daca prin cine stie ce conjunctura favorabila ar ajunge presedinte, ar fi manipulat ca o papusa de maharii din serviciile secrete si nu numai, care, sprijinindu-se pe credinta lui de bravada, ar face averi fabuloase si ar aduce prejudicii mari tarii.
 
Este arhicunoscut faptul ca nu ajunge sa ai intentii bune ( daca le are,intr-adevar, fiindca destul de repede isi schimba opiniile cam cum il bate vantul pe la interese ), trebuie sa te si pricepi in ce faci, nu ajunge  A VREA,este nevoie si de A STI, si de A PUTEA.
Nu orice fanatic in stare sa urle incat sa ii acopere pe toti e automat un lider, Becali este genul care poate lua la nervi niste decizii catastrofale, care, in situatia cand ar fi presedinte  , s-ar rasfrange asupra majoritatii cetatenilor.
Se face o confuzie, cum ca este totuna a face bani, cu a face politica, lucru fals, in politica, mai ales la nivel inalt, trebuie sa ai capacitate de analiza la nivel mare, sa accepti ideea ca este neaparata nevoie sa asculti de niste consilieri, care sa fie de specialitate in domeniile lor, nu doar niste tipi care trag sfori si fac jocuri in numele presedintelui sau al lor.

Ce incredere poti avea intr-un om care ba este prieten cu Vadim, ba il porcaieste ( nu ca ala nu ar merita

, dar e chestiune de principiu, de consecventa ), intr-un om care face atata parada de credinta, dar care cam la fiecare fapta buna pe care o face are grija sa fie si camerele de luat vederi pe langa el.

 

 

Vi-l imaginati pe Becali, cu 2 cupe de sampanie "la bord" la o intalnire importanta, de nivel statal ???

 

Ar fi in stare sa il trateze pe Bush ca pe presedintele de la Real Madrid, sa se faca "frati de cruce", sa traga de el pe acolo, sa ne vada o lume intreaga, si peste un timp sa faca niste declaratii idioate la nervi, de sa se puna lumea cu sanctiunile economice pe noi ( sau cu bombele ).
 
 

Becali, cu toti banii lui, a fost si va ramane un om simplu, cu defecte si calitati, dar TOTAL paralel cu politica de orice nivel.

 

 

 


Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X